de Gavriil Stiharul
Când un ochi se deschid în mine
aștept răbdătoare cu pleoapele roșii
ceva din ființa ta care să mă urmeaze
în lumea de taină a lacrimilor mele
din noaptea fără gust și lună.
Plouă, iubitule, cu stropi din adâncuri.
Drumul printre coapse îl știi,
totuși rătăcești de fiecare dată,
iar eu nu am să mai pot să te aștept.
Voi pleca ca o umbră,
nopțile îți vor aminti de spasmele unui plâns
și de un suflet de femeie chinuit.
_____________________________________
Ilustrația:
Nud de Ramon Casas i Carbó (1866 –1932)
Licensing:
https://commons.wikimedia.org/wiki/File%3AFlores_deshojadas_(Ramón_Casas).jpg
Sursa: Wikimedia Commons
(CC0 This work is in the public domain)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu