de Gavriil Stiharul
Ţi-s lacrimile izvoare de demult,
ţi-s gândurile dureri din neştiut –
trage cerul spre morminte
să plângă pe oseminte.
Ţi-e zâmbetul oţel de lună nouă
culcat pe-un pat de suflet şi de rouă –
mută nunta de cucoare
din drumul stelei căzătoare.
Se trezesc străbunii-n vise –
spre zori, porţile-s deschise…
__________________________
Ilustrația:
Păstoriță de Nicolae Grigorescu (1838-1907)
Licensing:
(CC0 This work is in the public domain)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu